News
Loading...

Se modernizeaza si se extinde portul Medgidia

Compania Nationala Administrarea Canalelor Navigabile Constanta a demarat primii pasi pentru realizarea proiectului de modernizare si extindere a capacitatii de operare in portul Medgidia.



Portul Medgidia este amplasat în intravilanul municipiului Medgidia, judeţul Constanţa, Portul se afla la km 37+410 (27+00 navigabil) pe Canalul Dunare Marea Neagra si are o suprafaţă a acvatoriului de 18 ha, a platformelor de 18 ha şi o lăţimea gurii de acces 125 m. În afară de servicii pentru călători, portul din Medgidia are atât dane industriale (in numar de 17) cât și dane comerciale (in numar de 5).

Portul Medgidia are doua fronturi de aşteptare la intrare pentru desfacere/refacere convoaie, astfel:
 Unul amonte fata de gura de intrare in port cu L = 609 ml
 Unul aval fata de gura de intrare in port cu L = 309 ml

Elementele tehnico-funcţionale ale portului sunt:


În portul Medgidia activitatea industrială cuprinde: fronturi pentru mărfuri generale 800 ml pe latura de sud şi 120 ml pe latura de est pentru expediţii ciment, două fronturi în lungime de 400 ml pe molul  central şi un front de 125 ml pe latura de est.

În portul Medgidia se desfăşoară activităţi de încărcare/descărcare agregate, cocs, gips, calcar, ciment, clincher, cereale şi fier vechi.

Portul Medgidia are o capacitate de trafic proiectată de 11,5 milioane tone/an.
Activitatea de aşteptare, desfacere-refacere convoaie se realizează la cele două fronturi cu Duc D’Albi în amonte şi aval, având lungimile de 609 m şi respectiv de 309 m. La fronturile de desfacererefacere convoaie se efectuează numai operaţiuni tehnice și nu de încarcare-descarcare.

Caracteristici constructive ale lucrarilor propuse in proiect
Finalizare dane operare nr. 16, 17 si 18, (L= 320 ml)
În portul Medgidia sunt realizate parţial trei dane (nr. 16, 17, 18) cu lungimea totală de cca. 320 m. Pe
baza observaţiilor şi releveelor efectuate au fost puse în evidenţă lucrările efectuate până în prezent.
Acestea au la bază proiectul iniţial al cheului suprastructura fiind însă realizată parţial.
Cheul este de tip estacadă, cu fundare pe piloţi foraţi ca infrastructură şi dintr-un tablier de beton
armat din elemente turnate monolit sau prefabricate ca suprastructură.
Infrastructura cuprinde piloţii de fundare din beton armat de tip forat cu tubaj recuperabil şi au
diametrul de 1,1 m şi lungimea de 14,0 m. Aceştia sunt dispuşi pe două şiruri distanţate la 10,875 m
(ecartament macara). În lung, piloţii sunt dispuşi la 5,0 m interax.
Suprastructura are următoarea alcătuire:
- grinzi transversale şi longitudinale prefabricate monolitizate deasupra piloţilor unde este
prevăzut un capitel din beton armat;
- fâşii cu goluri, montate pe grinzile transversale, solidarizate printr-o placă din beton slab
armat, având deasupra turnat un beton de pantă cu grosimea variabilă de
10 - 14 cm;
- grindă de beton armat turnată la mijlocul distanţei între fâşii;
- grinzi prefabricate pentru parament;
- acesorii de cheu constând în:
 amortizori de cauciuc montaţi pe faţa grinzii parament prinşi cu lanţuri
 bolarzi de beton armat protejaţi cu o cămasă metalică având un rebord la partea
superioară pentru reţinerea parâmelor de legare
- taluz sub tablier protejat cu anrocamente aşezate pe filtru invers, de cca. 1,0 m grosime totală
a stratului; înclinarea taluzului este de 1 : 1,75 (H : L).
Platformeledin spatele cheului din dreptul danelor sunt nebetonate, fiind realizate numai din piatră
spartă şi au suprafaţa de 16.275 mp.
Platforma cheului de 4.050 mp pe o lăţime de 13,5 m şi lungimea de 300,0 m este prevăzută din
beton şi este destinată operării navelor, dar fără depozitare.
Danele nr. 16 şi 17 au fost utilizate pentru acostarea barjelor care transportau caolin necesar fabricii
de ciment din apropierea portului. În acest scop, coronamentul danelor a fost amenajat corespunzător
tehnologiei de operare specifice. Pentru descărcarea barjelor era prevăzut un reclaimer care rezema
de o parte şi de alta a barjei. Astfel, un picior al portalului rezema pe cheu, iar celălalt pe un duc
d’Alb, aflat la cca. 15,0 m faţă de cheu, în bazinul portuar.
Ulterior nu s-a mai înregistrat trafic de caolin transportat pe apă, dar construcţia cheului şi duc d’Albului a rămas. În această situaţie, danele 16 şi 17 nu pot fi utilizate, întrucât starea fizică a acestora nu permitea efectuarea de operaţiuni clasice de operare a barjelor, iar Duc d’Albul împiedica
folosirea integrală a frontului de acostare.
La dana 18, suprastructura cheului nu a fost finalizată, astfel că nici aici nu pot fi operate navele.
Energia cinetică a convoiului de barje în mişcarea de apropiere faţă de frontul de acostare conduce la
necesitatea reanalizării soluţiei de preluare a forţelor rezultate. Aşa cum s-a arătat mai sus, trebuie
asigurată o anumită elasticitate ţinând seama de structura existentă.
Finalizarea coronamentului cheului
Având în vedere situaţia actuală, în vederea asigurării stabilităţii şi siguranţei în exploatare, se
impune refacerea/finalizarea coronamentului cheului.
Aşa după cum s-a precizat, coronamentul cheului aferent danelor 16 şi 17 a fost adaptat astfel încât
să înglobeze structura metalică auxiliară utilajului fix de descărcare a calcarului din barje. În condiţiile
nefuncţionării acestui utilaj, în vederea redării în exploatare a cheului, este necesară dezafectarea
parţială a coronamentului cheului şi refacerea din beton armat a paramentului vertical al cheului.
Este necesara finalizarea cheului la dana 18.
Coronamentul cheului se va executa din beton armat monolit C35/45, la cota +11,10 mrMB.
Muchia dinspre apă a coronamentului va fi protejată cu tablă groasă (apărător de muchie).
Refacerea coronamentului danelor 16, 17 şi 18 şi a platformei aferente permite ca şi acestea să intre
în circuitul comercial, respectiv să crească lungimea fronturilor de acostare a portului cu cca. 15 %.
Montarea accesoriilor de cheu (bolarzi şi amortizori)
Odată cu refacerea coronamentelor cheurilor la danele 16 ÷ 18, se vor executa şi bolarzii necesari
legării la cheu a navelor şi barjelor. Bolarzii se vor executa din beton armat, cu armături de rezistenţă
încastrate în coronamentul cheului şi vor fi protejaţi la exterior cu tablă groasă. Pe fiecare tronson de
cheu vor fi montaţi câte 2 bolarzi, la 10 m de extremităţile tronsonului, în dreptul câte unui nod curent.
Distanţa dintre bolarzi în lungul cheului va fi de 20 m. Aceştia sunt prevăzuţi în lungul cheului la 20,0
m distanţă, executați din beton armat, dimensionaţi pentru navele maxime care au acces în bazinul
portuar (cca. 250 KN, forţa de tracţiune). Pentru uzură se va prevedea îmbrăcarea cu o tablă de cca.
10 mm grosime, cu rebord la partea superioară, care să reţină parâmele navei.
Fiecare tronson de cheu va fi dotat, deasemenea, cu câte 4 amortizori din rulouri cilindrice de
cauciuc, care vor fi montaţi prin intermediul cheilor de tachelaj - de ancorele pozate în paramentul
vertical superior, în dreptul monolitizărilor de nod (în axul coloanelor existente). Amortizorii vor fi
montaţi alternativ câte unul la fiecare 2 câmpuri de 5 m delimitate de axele coloanelor existente.
Amortizorii de cheu sunt prevăzuţi sub forma de rulouri de cauciuc (sau anvelope uzate), vor fi
montaţi în lungul frontului de acostare.
Amortizorii vor fi la danele de operare prinşi de paramentul cheului în ancore prevăzute în acest scop,
prevăzând lanţuri şi chei de tachelaj. Distanţa dintre ancore va fi de 5,0 m, astfel că amortizorii cu
lungime de cca. 3,5 m vor fi montaţi la 5,0 m interax, respectiv câte unul la fiecare câmp de 5,0 m
între piloţii existenţi. Se recomandă ca diametrul exterior al ruloului să fie de cca. 0,4 m.
Toate danele din port vor fi prevăzute cu accesorii şi apărători de cheu.
Rigolele dintre cheu şi platforma portuară se va reabilita şi va fi protejată cu dale de beton.
La cheul nr. 15 în lungime de 100 m se vor proiecta bolarzi şi accesorii de cheu pentru acostarea
navelor.

Execuţia plăcii de suprabetonare
Întrucât placa existentă este parţial deteriorată, prezentând urme de exfoliere a betonului, cu armături
la vedere şi având o grosime insuficientă faţă de prevederile normativelor actuale, va fi necesară
execuţia unei plăci de suprabetonare, având coronamentul la cota +11,10 mrMB (cota din proiectul
iniţial: +11,00 mrMB).
Platformele pentru operare vor fi proiectate să poata suporta o sarcina maximă admisibilă de minim 5
to/mp.
La limita spre uscat a cheului a fost executat un canal tehnologic din beton armat, căruia îi lipsesc o
parte dintre capace şi care este parţial astupat cu piatră spartă. În acest canal se vor amplasa
cablurile de alimentare cu energie electrică. În vederea montării cablurilor şi traversarea canalului în
condiţii normale de către utilaje sau autovehicule va fi necesară reabilitarea canalului şi completarea
capacelor lipsă.
La extremităţile tronsoanelor (un tronson de cheu are lungimea de 40 m) se vor executa, pe toată
lăţimea cheului (coronament + platformă), rosturi de dilatare.
Desfiinţarea reazemului din apă din dreptul danei nr. 16
Construcţia din bazinul portului este compusă dintr-o grindă din beton armat amplasată pe două
coloane forate cu  = 1,1 m, solidarizaţi la partea superioară cu o grindă din beton armat.
Structura servea drept reazem utilajului pentru descărcarea calcarului din barje şi reprezintă în
prezent un obstacol care împiedică apropierea şi acostarea navelor la dană. Această construcţie va fi
înlăturată. Odată cu scoaterea din amplasament a reazemului, se va dezafecta şi troliul existent la
limita danelor 15 şi 16. Scoatere din apă a structurii constă în îndepărtarea grinzii de deasupra
nivelului apei şi apoi retezarea la cota fundului canalului a celor două coloane din beton armat.
Pentru a se putea lucra la cota fundului canalului pentru dezafectarea reazemului de la apă va fi
necesară dragarea materialului din jurul coloanelor, pe o adâncime de cca. 1,5 ÷ 2,0 m.
Dezafectarea acestei construcţii presupune:
- releveul lucrării care să pună în evidenţă diametrul piloţilor, sistemul de protecţie, distanţa
dintre aceştia, depărtarea faţă de cheul existent şi suprastructura;
- demolarea structurii de solidarizare din beton armat de la partea superioară a piloţilor;
- dragajul cu o macara plutitoare echipată cu graifer, a terenului din zona reazemului pe min.
1,5 m adâncime faţă de nivelul din proiect al bazinului;
- tăierea sub apă a barelor de armătură;
- demolarea a celor doi piloţi;
- verificarea cu scafandri;
- macara plutitoare de 15 t pentru susţinerea permanentă a piloţilor;
- încărcarea piloţilor demolaţi pe gabară;
- transportul pe apă al materialului dragat şi demolat;
- descărcarea pe mal al materialului dragat şi demolat;
- transportul pe uscat în depozit al materialului dragat şi demolat.

Execuția lucrărilor de dragaj
Pentru asigurarea adâncimii de 7 m în fața cheului aferent danelor 16,17 ș 18 la nivelul normal de
exploatare +7,00 mrMB se vor executa lucrări de dragaj.
Dane pasageri
Pereul din piatră rostuită cu mortar de la dana de pasageri va fi reabilitat pe zonele deteriorate.
Dana de pasageri de 300 ml va fi dotată cu cel puțin două pontoane de acostare pentru nave
pasageri cu pasarele de acces la cheu pentru călători și marfă.
Reabilitarea sistemului de legare nave și de protecţie cu apărători de cheu a tuturor danelor
din port.
Cheurile din port au fost protejate cu ajutorul anvelopelor uzate prinse cu piese metalice de cabluri
de oţel de susţinere (Φ 18 mm). Cablurile au fost ancorate de coronamentul cheului prin urechi de
dirijare încastrate în beton. Amortizoarele din anvelope uzate au fost prevăzute din 5 în 5 m.În
prezent, mai există numai câteva zone protejate cu anvelope.
Bolarzii existenţi sunt avariaţi.
In cadrul proiectului se vor studia variantele fezabile de protectie a constructiilor hidrotehnice si va
adopta solutia optima din punct de vedere al costului si al gradului de protectie a acheului. Bolarzii
exeistenti se vor reabilita.
Modernizarea şi consolidarea fronturilor de acostare tip Duc. D’Albi, amonte şi aval port
Portul Medgidia aflat pe malul drept al Canalului Dunăre – Marea Neagră (sens spre Constanţa) are
două fronturi de aşteptare – desfacere şi refacere convoaie de barje:
- în amonte de gura de intrare în bazinul portuar cu o lungime de 609 m, fiind format din 15
construcţii de acostare de tip Duc d’Alb dispuse la distanţa de 43 m interax;
- în aval de gura de intrare în bazinul poartuar cu o lungime de 309 m, fiind format din 8
construcţii de acostare de tip Duc d’Albi dispuse la distanţa de 43 m interax.
Fronturile de acostare nu mai sunt protejate cu amortizori şi sunt parţial distruse din cauza şocurilor
provocate de izbirea acestor construcţii de către convoaiele de barje sosite pentru acostare.
La aceste fronturi poate să acosteze orice tip de navă admisă pe canal.
Manevrele permise la frontul de aşteptare-desfacere şi refacere convoaie sunt:
- acostarea convoiului tip canal de 3x2 = 6 barje tip canal de 18.000 t;
- desfacerea convoiului barjă cu barjă şi introducerea acestora cu ajutorul împingătorului
(remorcherului) la danele din port;
- aducerea barjelor din bazinul portuar şi formarea convoiului.
Infrastructura unei construcţii independente tip Duc d’Albi este realizată din 3 coloane dispuse în
vârfurile unui triunghi cu latura de 8,00 m. La partea superioară a coloanelor, între cotele +6,00 m şi
+6,5 m mrMB sunt turnate capitele din beton armat. Pe aceste capitele reazemă grinzile prefabricate
ale fermei monolitizate pe coloane, de 1,20 m lăţime.

Gara fluviala
Pentru modernizarea clădirilor proiectantul va avea în vedere:
- termoizolarea clădirilor (minim polistiren grafitat ignifugat de 10 cm);
- reabilitarea şi refacerea scărilor de acces;
- reabilitarea trotuarelor;
- reabilitarea hidroizolaţiei teraselor;
- înlocuirea tamplăriei ferestrelor cu PVC cu minim 5 camere şi geamuri tip Termopan (cu lowe);
- reabilitarea/înlocuirea uşilor de la camere;
- reabilitarea tavanelor false;
- reabilitarea zugrăvelilor şi vopsitoriilor interioare;
- modernizarea pardoselilor prin aplicarea unor soluţii moderne (ex: pardoseli epoxidice);
- înlocuirea placajelor ceramice şi obiectelor sanitare în grupurile sanitare;
reabilitarea instalaţiilor de alimentare cu apă şi canalizare;
- reabilitarea sistemului de încălzire şi montarea centralelor termice electrice;
- reabilitarea instalaţiilor electrice şi de iluminat interior şi exterior;
Cladirile centralelor termice
Clădirile centralelor termice îşi vor schimba destinaţia în spaţii de birouri şi vor fi compartimentate
corespunzător şi vor fi echipate cu instalaţii de climatizate. Acestea vor fi prevăzute cu grup sanitar
propriu. Proiectantul va studia soluţia încălzirii fostelor centrale termice (transformate în spaţii de
birouri) cu radiatoare/convectoare/panouri radiante sau cu centrală electrică proprie.
Anexa sociala
Anexa socială trebuie modernizată și reabilitată astfel incât să se asigure condiții optime de lucru
pentru personalul de exploatare.

Reabilitare căilor de acces (drumuri) si platforme portuare
Se vor moderniza drumurile de acces spre port (cca. 1.500 ml) și la dane și fronturi de acostare (cca.
1.050 ml).
Pentru reducerea costurilor de întreţinere a drumurilor, propunerea Beneficiarului este realizarea
drumurilor în sistem rutier rigid (dală de beton pe strat de balast stabilizat cu ciment).
Se va prevede mutarea prin spatele platformelor de operare a drumului la danele noi, la frontul de
așteptare și la dana nr. 1, pentru crearea spațiului necesar platformelor de operare.
Cele două drumuri din dale de beton (structura rutieră rigidă din beton de ciment rutier) în lungime
totală de 1.210 m şi lăţime de 6 m şi drumul de acces spre clădirea administrativă şi spre danele de
operare tot din dale de beton în lungime de 2.600 ml şi lăţime 6 m se vor reabilita şi moderniza. Se
vor executa rigole de beton în vederea evacuării apelor din precipitaţii de pe platforma drumurilor.
În zona dintre poarta principală şi fabrica de ciment pe langă gard (spre exterior) va trebui executată
o rigolă de beton în lungime de 1.000 m care să evacueze apa scursă de pe taluzul din vecinătatea
gardului de prefabricate.
Platformele portuare se vor reabilita prin betonare şi se vor delimita corespunzător. Platformele
existente vor fi reabilitate să poata suporta o sarcina maximă admisibilă de minim 5 to/mp.
Rigolele dintre cheu şi platforma portuară se va reabilita şi va fi protejată cu dale de beton.



Share on Google Plus
    Blogger Comment
    Facebook Comment